joi, 31 martie 2016

Codicilul de aur

A trecut ceva timp de când Spinul nu mi-a mai dat târcoale, ţepi şi remarci nasoale.
Tocmai azi, s-a găsit el să-mi facă o vizită. Trebuie să recunosc că mă aşteptam ca mâine să-mi facă o farsă, el fiind un mare păcălici al vieţii şi fascinat de mutrele mele impasibile la glumele lui obosite de 1 aprilie.
Aşadar azi, în timp ce-mi făceam treburile casnice prin casă, apare Spinul.

- Ce părere ai băiete despre aplicarea şi evoluţia - sau mai degrabă involuţia! - legii anti-fumat în România?
- Oh, salutare Spinule, mi-era dor de tine! (aparte): oarecum dor...
- Ce?
- Aa, nimic nimic, spuneam că mi-era sete. Ce bem?
- Nişte ouzo ne-ar prinde bine, văd că mai ai puţin.

Mi-am turnat licoare în pahar, i-am pus şi Spinului o picătură pe ureche, apoi ne-am uitat lungissim unul la celălalt.
- Păi ce să mai şi zic eu despre fumatul ăsta, dragă Spinule! Cu ceva timp înainte am aflat despre noile amendamente ale legii. Aşa cum am prevăzut, iaca după 2 săptămâni au apărut. Senatorii vor să modifice legea.
- Păcat că orice bucurie ţine 3 zile, vorba aia.
- Dacă legea aşa cum a fost dată te-a bucurat, nu cred că vei avea un motiv să nu te mai bucuri. În continuare, nu se va fuma în cluburi.
- Zici?
- Teoretic, intenţia legii este de a redefini zona de fumat. De acum înainte vor exista spaţii special destinate fumatului. Spre deosebire de tentativa de lege de acum câţiva ani, când s-a vrut separarea nefumătorilor de grosul fumătorilor, situaţia de acum este inversă.
- Vai dar cât de coerent eşti! Ce-ai păţit, băiete? Parcă e primul tău gând pe care îl înţeleg. Şi tonul e mai liniştit...
- Hai lasă vrăjeala, că-mi uit ideea. Deci fumătorii vor putea merge să fumeze la club, într-o cameră separată. Eventual în altă incintă, separat de spaţiul propriu-zis al clubului. Acolo nu se vor servi clienţi, ceea ce va menţine efectivitatea intenţiei legii. În plus, cafenelele private au căpătat drept de existenţă. Acolo nefumătorii nu vor mai avea niciun drept coercitiv.
- Bine am înţeles, nu mă mai coerci la cap.
- Stai, că nu am terminat. Mi se pare că atitudinea unor nefumători este mai fanatică decât a hipster-vegetarienilor. Probabil că şi eu aş fi aşa dacă mă voi lăsa. În fine, reţine asta: de acum înainte, cu noile drepturi ale nefumătorilor şi fumătorii ca minoritate construită pentru a respecta directivele comunitare, niciun nefumător nu va mai avea de comentat cu privire la funcţionarea aşa-ziselor (a)fumătorii. Aşa cum eu nu intru în biserică, dacă nu resimt nevoia, niciun nefumător nu va fi obligat să intre în noile fumătorii. Subliniez, noile fumătorii. Nu în locurile deja funcţionale, ci în cele redefinite în acest scop. Acolo unde merg nefumătorii, adică în toate spaţiile publice de acum, fumătorii respectă legea. Mi se pare corect ca şi nefumătorii să-şi înţeleagă limitele. La fel cum nu mă obligă nimic să merg sau nu la bordel, aşa nici nefumătorul nu are ce discuta despre fumătoriile unde este absolut liber să nu intre.
- Bravă domnule castor! Ţine-o tot aşa şi fii preşedintele nostru!

Spinul m-a luat peste picior, dar măcar mi-am formulat mai clar off-ul.